Bine nu inseamna perfect.

Nici cand e totul bine pentru tine nu e perfect.
De ce nu te poti multumi niciodata cu ce ai?
De ce vrei din ce in ce mai mult?
Sincer , habar n`ai...da` nu te impiedica nimeni sa iti pui genu` asta de intrebari.
Si totusi , revenind...
Ti se pare putin ciudat ca ar trebui sa fi fericita si nu esti.
E ca si cum nu te`ar mai multumi nimic si crezi ca meriti mai mult , din ce in ce mai mult.
Da ... poate meriti...poate viata ta urmeaza niste pasi precisi...poate avansezi pe genul ala de scara unde fiecare treapta este atat de greu de urcat si totusi e atat de usor sa treci la urmatoarea ca si cum efortul tau ar fi fost inutil.
Lupti atat de mult pentru ceva , chiar pui suflet uneori si te trezesti surprinsa ca atunci cand il obtii ti se pare prea inutil si chiar plictisitor.
Te lasi cuprinsa de teama ca nu vei gasi niciodata ceva indeajuns de bun pentru tine...si da , suna foarte urat , dar si tu gandesti la fel , doar ca nu ai curajul sa accepti asta.
Ii lasi pe cei din jur sa creada ca viata ta e perfecta , pentru ca meriti sa fi admirata pentru ce ai , dar tu stii mai bine ca oricine ca nu ai nimic , ca la prima ploaie totul va fi distrus.
Insa..ei sunt inca aici si ai in ce sa crezi .
In lupta cu timpul e imposibil sa castigi, deci poate ar trebui sa te bucuri de moment , sa il savurezi la maxim , pentru ca vei ramane doar cu amintirile....